Busuiocul este o planta originala din India, denumita stiintific ''Ocimum basilicum''.Numele vine din greaca veche si era
basilicon, in traducere "iarba regilor''. Marele cuceritor al Orientului Alexandru cel Mare, la intalnit in ultima sa campanie , in Babilon in anul 323 i.Hr. si la primit ca dar de la regii locali. El a ajuns in Anglia in secolul XVI, iar la noi e pomenit pentru prima data intr-o carte de bucate in anul 1749, zisa "a lui Mihai''.
In lume exista 60 de specii de busuioc si cateva zeci de varietati.
Exista busuioc de culoarea purpurei si busuioc albastru, cu frunze mici , frunze mari, cu aroma de lamaie, cuisoare, scortisoara sau anason, busuioc african, tailandez, chinezesc, sau mexican.
Este unul dintre cele mai iubite si utilizate condimente din lume.El are si o multime de beneficii pentru sanatate, asfel el este considerat un medicament, miracol al naturii, ce are si o dimensiune spirituala si magica.
-Hindusii foloseau crengute de busuioc, pus pe pipt cand se culcau, pentru a ajunge in timpul somnului pe taramuri paradisiace.
-La romani si mai tarziu la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei si a fertilitatii.
-La noi agheasma se face cu ajutorul busuiocului, iar cu un buchet de busuioc se imprastie apa sfinta, pentru sfintirea locurilor.Deasemenea busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protectia divina asupra casei si a oamenilor.Busuiocul se pune sub perna de fete, pentru a visa alesul.
In frunzele de busuioc se gasesc foarte multe substante benefice organismului uman, printre care vitaminele A, C si K si minerale de calciu, magneziu, potasiu, fier si mangan.
In bucataria meditareana , busuiocul este un condiment foarte apreciat.Proaspat sau uscat, se pune in sosurile de tomate, in sosurile albe, renumitul sos pesto, cu care se consuma , pastele, pizza si unele salate.De asemenea busuiocul este foarte apreciat in bucataria asiatica, ca aromatizant in salate de fructe, in compoturi, supe si chiar in dulceturi.Adaugat in salate, busuiocul se combina cu frunze de patrunjel, de menta. In nordul Africii si in Orientul Mijlociu se prepara bauturi energizante, bazate pe busuioc.
In mod obisnuit se recomanda ca busuiocul sa fie consumat sub forma proaspata, iar in cazul mancarurilor ce sufera tratamente termice, se recomanda, ca adaugarea busuiocului sa se faca la finalul prepararii, pentru a nu i se distruge aroma si compusii benefici.
Busuiocul este folosit ca medicament atat cu actiune interna cat si externa. El este folosit in medicina sub forma de :pulbere, infuzii calde, infuzii combinate, tincturii, bai medicinale si uleiuri volatile.
Busuiocul e folosit si ca adjuvant in mentinera frumusetii, prin intretinerea tenului si pentru tratarea caderii parului.
